România și gazele ungurești
România dispune de gaze în depozite, dar întâmpină dificultăți în livrarea rapidă a acestora consumatorilor, mai ales în timpul consumului ridicat. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, subliniază că diferența dintre a avea gaze și a le putea livra este crucială, mai ales când consumul depășește 57-58 milioane mc/zi.
Vulnerabilitatea României
Chisăliță evidențiază faptul că, în perioadele de ger extrem, România devine dependentă de importurile de gaze din Ungaria. De exemplu, în ianuarie 2026, Ungaria a început să exporte gaze către România, asigurând astfel necesarul pentru consumul din România și Republica Moldova. Această dependență este reală și devine o supapă de echilibru pentru sistemul energetic românesc.
Limitările depozitelor de gaze
Expertul afirmă că depozitele nu funcționează ca o sursă infinită, ci ca un rezervor care se golește pe măsură ce se extrag gaze. Aceasta este o idee greșit înțeleasă de public și de decidenți, care trebuie să se adapteze la noile realități geopolitice. Securitatea energetică trebuie să se concentreze pe capacitatea de a funcționa chiar și fără posibilitatea de a cumpăra gaze.
Concluzie
România se confruntă cu o vulnerabilitate structurală în gestionarea resurselor de gaze, fiind din ce în ce mai dependentă de importurile din Ungaria, ceea ce poate avea consecințe semnificative asupra securității energetice naționale.
